Oamenii iubesc controlul. Noi toti il iubim. De ce sa nu-l iubim? Controlul ne permite sa alegem ce sa facem cu ziua noastra. Ne permite sa facem lucruri care ne plac si sa evitam lucruri care nu ne plac. Dar oare controlul este necesar? Ne este util? Oare chiar detinem controlul?

Fiecare dintre noi folosim strategii de control. Cine ar prefera sa aiba ganduri si emotii neplăcute?

Uneori, atunci cand ma simt anxioasa, mănânc un baton intreg de Snickers.😄 Este o încercare de distragere, evit sa ma confrunt cu un sentiment neplăcut, concetrandu-ma pe ceva plăcut. Este o strategie de control. Insa, am grija sa nu o folosesc in exces, pentru ca altfel, as putea sa iau în greutate sau sa am probleme de sănătate.

Atunci cand sunt ingrijorata cu privire la un examen ce urmeaza, as putea cauta sa ma distrag de la anxietatea pe care o simt sau de la gandurile ca as putea sa esuez, uitandu-ma la tv. Este in regula, daca fac acest lucru doar din cand in cand. Daca exagerez si petrec mai multe ore pe Netflix, sau mai multe episode sau sezoane, atunci n-as mai apuca sa invat deloc pentru examen. Aceasta situatie va crea si mai multa anxietate, pentru ca as ramane tot mai in urma cu invatatul. Si as fi tot mai obosita. Prin urmare, distragerea nu poate functiona pe termen lung ca metoda de control al anxietatii.

Uneori suntem conștienți, alteori nu, însă intram frecvent în mecanisme de coping și folosim strategii de control: reprimam emoții, ne distragem atenția sau evitam sa ne angajam în acțiuni de teama ca pot apărea alte emoții neplăcute. Iar asta e o lupta.

Lupta pentru control.

Daca iubim profund pe cineva si din diverse motive pierdem acea relatie, vom trai durere sufleteasca. O mai numim si jale. Jalea este o reactie emoțională normala la orice pierdere importanta din viata noastra, poate fi cineva iubit, un loc de munca sau o parte a corpului nostru. Nu exista nici o cale de a o evita sau de a scapa de ea- e pur si simplu acolo. Si, odata acceptata, va trece cu timpul.

Din nefericire, multi dintre noi refuza sa accepte jalea. Am face orice ca sa nu o mai simtim. Ne afundam in munca, consumam cantitati mari de alcool, ne aruncam intr-o relatie noua care s-o inlocuiasca pe cea pierduta sau ne amortim cu calmante prescrise de medic. Dar, oricat de tare ne-am stradui sa scapam de jale, ea ramane in adancul sufletului. Si, pana la urma, revine.

E ca și cum ne chinuim sa ținem o minge sub apa. Cata vreme continuam sa o impingem și sa o ținem la fund, ramane scufundata. Dar pana la urma, brațele ne obosesc si, in momentul in care o eliberam, mingea sare brusc afara din apa.

Dar oare chiar deținem controlul?

Incercam sa controlam o gramada de lucruri, insa doar o mica parte din ele, le putem, cu adevarat, controla. Pentru noi toti, cei cărora ne place sa deținem controlul 😊, cred ca este util sa intelegem care este diferența intre ce putem controla si ce nu putem controla.

Ce pot și ce nu pot sa controlez?

Poate ai observat cuvantul “eventual” din capul coloanei din dreapta. Daca ai un grad mare de fuzionare cu gandurile tale, operezi pe pilot automat sau intr-un mod disociat, este evident ca nu vei avea prea mare control in aceste arii. Dar, pe masura ce-ti dezvolti flexibilitatea psihologica, gradul tau de control va creste odata cu ea.

Care sunt efectele cu care vine lupta pentru control?

Atunci cand vrem sa deținem controlul și ne concentram pe a controla ceea ce nu putem controla, consumam foarte mult timp, efort si energie. De altfel, cu cat suntem mai atenti la control, cu atat mai putina atentie putem sa acordam altor lucruri sau acelor persoane importante din viata noastra. Cu cat incercam mai mult sa evitam, cu atat devine mai puternica nevoia de a evita. Si cu atat mai limitata va deveni viața noastră.