Participarea la un program de meditatie mindfulness de cateva saptamani pare sa produca schimbari masurabile in regiunile creierului asociate cu memoria, sentimentul de sine, empatia si stresul.
Intr-un studiu de opt saptamani (Psychiatry Research: Neuroimaging), o echipa condusa de cercetatorii de la Harvard, la Massachusetts General Hospital (MGH) a stabilit ca meditatia ajuta pur si simplu la reconstructia creierului. Este primul studiu care demonstreaza ca meditatia produce, in timp, schimbari in materia cenusie a creierului.
„Desi practica meditatiei este asociata cu un sentiment de pace si relaxare fizica, practicantii sustin de mai multa vreme ca meditatia ofera atat beneficii cognitive cat si psihologice care persista pe tot parcursul zilei.”– a confirmat Sara Lazar coordonator al Programului de Cercetare neuroimagistice MGH si Instructor la Harvard Medical School in Psihologie.
Acest studiu demonstreaza faptul ca schimbarile din structura creierului pot sta la baza unora dintre aceste imbunatatiri. Se pare ca oamenii nu doar se simt mai bine pentru ca petrec acest timp meditand, dar exista si o componenta fiziologica asociata acestei stari.
Participantii la grupul de meditatie au raportat ca au petrecut in medie 27 de minute in fiecare zi, practicand exercitii de atentie. Raspunsurile lor la chestionare au indicat imbunatatiri semnificative, in comparatie cu raspunsurile dinaintea participarii.
Din analiza imaginilor RMN, care s-a concentrat pe zonele in care au fost observate diferente asociate starilor de meditatie in studiile anterioare, s-a constatat o densitate crescuta a materiei gri in zona hipocampusului, cunoscuta ca fiind importanta pentru invatare si memorie, dar si in structurile asociate constiintei de sine, compasiunii si introspectiei.
Reducerea stresului raportata de participanti a fost, de asemenea, corelata cu scaderea densitatii materiei cenusii in zona creierului numita amigdala. Se stie ca aceasta joaca un rol important in anxietate și stres.
„Este fascinant sa vedem plasticitatea pe care o poseda creierul si faptul ca, prin practicarea meditatiei, putem juca un rol activ în schimbarea acestuia si ca ne putem creste starea de bine si calitatea vietii. Alte studii realizate pe diferite categorii de pacienti au aratat ca meditatia poate aduce imbunatatiri semnificative pentru o mare varietate de simptome, iar noi investigam acum, mecanismele care stau la baza acestora in creier si care faciliteaza aceasta schimbare.”, spune Britta Hölzel, cercetător la MGH și la Universitatea Giessen din Germania. Mai multe detalii despre studiu aici.
Meditația mindfulness se refera la un proces care conduce la o stare mentala caracterizata de constientizarea experientei prezente. Aceasta se face prin observarea propriilor ganduri, emotii, senzații corporale, amintiri, oricare și oricate ar fi ele, cu deschidere, curiozitate și acceptare. Scopul nu este de a scapa de gandurile si de emotiile noastre. Este despre a le constientiza si de a invata cum sa traim cu ele, conform lui Jon Kabat-Zinn. Acesta este un renumit autor și doctor în biologie, fondatorul Clinicii pentru Reducerea Stresului și al Centrului pentru Mindfulness în Medicină, Servicii de Sănătate și Societate din cadrul Universității din Massachusetts.
De asemenea, in cartea sa Mindsight, Daniel Siegel vorbeste despre practica numita ”meditatia viziunii clare”. El argumentează in favoarea potentialului meditatiei mindfulness de a stimula dezvoltarea creierului.
”Exersarea zilnica a acestei practici sau a vreunei alte practici simple de constientizare atenta, pentru numai cateva minute, poate produce o mare schimbare in vietile oamenilor. O parte dintre pacientii mei mi-au spus ca simt mai putina anxietate, ca au un sentiment de claritate, de siguranta si securitate mai profund si o stare de bine mai pronuntata.”spune Daniel Siegel, profesor de psihiatrie clinica la UCLA (Universitatea din California, Los Angeles), codirector al Mindful Awareness Research Center si fondator al Institutului Mindsight. Un fragment din aceasta practica:
<Ne putem imagina ca mintea este asemenea unui ocean. Iar in adancul oceanului, dincolo de suprafata sa, e liniste si claritate. Si indiferent care ar fi starea suprafetei, fie ca este linistita, fie valurita, si chiar daca acolo sus ar fi o furtuna in toata puterea cuvantului, in adancurile sale, oceanul este calm si seren.
Din adancul oceanului putem privi catre suprafata si putem observa pur si simplu ce se intampla acolo, exact asa cum din adancul mintii putem privi toate acele activitati de la suprafata mintii noastre – ganduri, sentimente, senzatii si amintiri. Din acest loc e posibil sa constientizam ganduri, sentimente, senzatii si amintiri, fara sa fim purtati de ele, sa realizam ca acestea nu sunt tot ceea ce suntem noi. Ca noi suntem mai mult decat gandurile noastre si chiar mai mult decat sentimentele noastre.> (acesta reprezinta, de asemenea, un fragment dintr-una din meditatiile inregistrate din cadrul programului Merit Contez Sunt Valoros)
articol original publicat pe suntbine.com
